Foc şi ploaie

Fumul ii invada din nou corpul, insa nu mai scoase un sunet si se aseza pe canapeaua roasa de timp. Materialul visiniu fusese ceva idendit, semana cu interiorul unei cutii de bijuterii si pe moment isi imagina ca era un diamant neslefuit. O comoara ce astepta inca sa fie descoperita. Perseverenta fusese cu siguranta ca o molima raspandita prin lume. Aceleasi proiecte marete ce zaceau pe foi ingalbenite. Desene absurde si cuvinte in graba.
Si cine era ea sa judece totul ? Nu avea nicio idee despre adevaratul sens al vietii. Nu se putea numi nici macar un copil si astfel sa fie scuzata pentru gandurile rezervate. Avea praf asternut peste ochi, iar privirea ii era fixata catre un punct ce infatisa univerul ei.

Iar schimbarea o percepem toţi, deşi nu admitem asta. A o primi cu braţele deschise denotă un curaj nebunesc, şi în acelaşi timp, o tristeţe nemărginită.

Anunțuri

~ de wori pe Februarie 5, 2011.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: